În rândurile următoare am decis să scriu câteva gânduri în ce privește reîncarnarea conform Bibliei. Acest lucru îl voi face succint, fără pretenția că dețin adevărul. Este de la sine înțeles că atâta timp cât suntem aici pe pământ vedem frânturi, și înțelegem progresiv. 
Fără să mai adaug la acest articol o altă Introducere, să mergem la drum. 

Reîncarnarea este mai mult decât tranziția sufletului uman. 

Conform unor sisteme religioase și filozofice, reîncarnarea implică mai mult decât sufletele și corpurile umane. Spre exemplu sufletul unui câine se poate reîncarna în alt câine, sau un suflet uman se poate reîncarna într-o vacă.
Reîncarnarea, denumită și transmigrația sufletului, se bazează pe concepte precum natura eternă, necreată a sufletului și necesitatea ca sufletul să se „maturizeze”, să crească, să se transforme și/sau să evolueze.

Reîncarnarea ”ierarhică”

Chiar dacă vei citii în acest articol o opinie personală, mărturisesc faptul că am dorit să fie cât mai obiectivă, in ciuda propriilor convingeri.
În urma unor studii personale am aflat că sunt mai multe trepte ale reîncarnări.
Prima și probabil cea mai importantă este Reîncarnarea Superioară, aceasta este căutarea lui Dumnezeu pentru ființele umane. Reîncarnările superioare sunt menite să ajute la căutarea umană a Sacrului. 
Apoi cea de a doua este Reîncarnarea generică. Aceasta poate fi considerată ca o căutare umană repetată a lui Dumnezeu.
Bineînțeles, nu există nicio „dovadă” în favoarea conceptului de reîncarnare în Biblie. În sensul că această dovadă ar putea fi una palpabilă. 
Orice dovadă prezentată este în întregime subiectivă: senzația de déjà vu, visele recurente, sentimentul de a avea un „suflet vechi”, fobiile iraționale și afinitatea pentru alte culturi și epoci sunt toate interpretate, de către unii, ca o confirmare a faptului că au trăit o altă viață într-un corp diferit.

Nu există o bază scripturală

Conceptul de reîncarnare, în oricare dintre formele sale, este complet lipsit de temei în Biblie.
Adevărul este că murim o singură dată și apoi ne confruntăm cu judecata (Evrei 9:27). Biblia nu sugerează niciodată, nici măcar de la distanță, că oamenii au o a doua șansă la viață sau că se pot întoarce ca oameni sau animale diferite.
Reîncarnarea a fost o credință populară hindusă timp de mii de ani, dar nu a fost niciodată acceptată de creștini sau de adepții iudaismului, deoarece este în contradicție cu Scriptura. 
Există multe pasaje în Scriptură care resping ideea reîncarnării. Iisus i-a spus tâlharului de pe cruce: „Astăzi vei fi cu Mine în Rai” (Luca 23:43)
Aș putea spune că i s-ar fi putut adresa diferit, ceva de genul: „Vei avea o nouă șansă de a trăi o viață pe pământ”, însă Iisus nu a făcut-o.
Nu neg existența reîncarnării ca și concept, însă nu se regăsește nicăieri în cultura creștină. Spre exemplu, textele ce vorbesc despre pedeapsă veșnică, Rai, Iad și altele similare pe care credincioșii le-au îmbrățișat cu timpul apar într-o formă sau alta. 
Consider că dacă ar fi fost un concept inițiat de Dumnezeu, ar fi trebuit să fie menționat. Dacă nu în Biblie, cel puțin în izvoare externe ce au legătura cu creștinismul.
Din contră, aș putea spune că sunt mai multe dovezi împotrivă decât pentru.
Spre exemplu, Matei 25:46 ne spune că, după moarte, credincioșii trec la viața veșnică, în timp ce necredincioșii trec la pedeapsa veșnică. 
Noi suntem creați ca indivizi, iar identitatea noastră nu se schimbă după moarte (vezi Luca 9:30).

Este Ioan Botezătorul reîncarnarea lui Ilie Tișbitul?

Majoritatea persoanelor care cred acest concept indică Matei 17:10-12 ca suport biblic pentru reîncarnare.
Ucenicii Îl întreabă pe Iisus despre profeția potrivit căreia Ilie trebuie să vină înaintea lui Mesia (versetul 10; vezi Maleahi 4:5), iar Isus răspunde identificându-l pe „Ilie” din profeție ca fiind Ioan Botezătorul (Matei 17:11-13). Cu toate acestea, Iisus nu învăța că Ioan Botezătorul era Ilie reîncarnat. 
În primul rând, Ilie nu a murit; el a fost dus la cer (2 Împărați 2:11), așa că „venirea” literală a lui Ilie ar fi fost o coborâre din cer, nu o reîncarnare. Iisus îl numește pe Ioan Botezătorul „Ilie” pentru că a venit în „duhul și puterea lui Ilie” (Luca 1:17), nu pentru că ar fi fost Ilie în sens literal. De asemenea, Ilie însuși tocmai apăruse, vorbind cu Isus (Matei 17:3), ceea ce arată că Ilie nu-și schimbase identitatea – nu devenise Ioan. În cele din urmă, oamenii îl întrebaseră mai devreme pe Ioan Botezătorul dacă era Ilie, iar el a răspuns: „Nu, nu sunt” (Ioan 1:21).

Concluzie
Credința în reîncarnare este un principiu central în majoritatea tradițiilor religioase indiene, cum ar fi hinduismul, sikhismul și jainismul. Mulți adepți ai acestor religii cred, de asemenea, în reîncarnare, la fel ca și unele mișcări New Age, împreună cu adepții spiritismului. Pentru creștini, însă, nu poate exista nicio îndoială: reîncarnarea este inexistentă în Biblie și ar trebui abordată prin filtrul cuvintelor lui Iisus.
Creștinismul îmbrățișează ideea nașterii din nou, în sensul acceptării crucii și jertfei lui Iisus, nu o perpetuare a sufletului pentru a ajunge la perfecțiune. Credinciosul, conform cuvintelor apostolului Pavel este complet doar în Hristos.
Orice altă cale de a fi salvat este străină Evangheliei fiindcă Iisus este Singura Cale